Cele 33 articole ale credinței Art. 5
 
 

 

 

                Despre aceasta, mărturisim că: aceasta trebuie să decurgă din faptul că Fiul a ieşit sau a venit din aceeaşi esenţă eternă cu Tatăl, iar că Duhul Sfânt vine cu adevărat de la Tatăl şi de la Fiul, în singura şi eterna Fiinţă Divină.1

Mai mult, lucrul acesta este mărturisit şi confirmat din abundenţă prin lucrările şi atributele divine, care sunt prezentate de Sfintele Scripturi atât cu privire la Tatăl, cât şi la Fiul şi Duhul Sfânt, de care nu sunt capabili nici îngerii din ceruri, cu atât mai puţin făpturile de pe pământ, ci care sunt proprii numai lui Dumnezeu.

Printre acestea sunt: crearea, conducerea şi susţinerea tuturor lucrurilor, văzute şi nevăzute; trimiterea Evangheliei harului din ceruri; trimiterea apostolilor să predice în toate popoarele acelaşi lucru; învierea omului din morţi şi dăruirea vieţii veşnice.

Ca urmare, ei sunt în mod perfect una nu numai în voinţă, cuvinte şi fapte, ci şi în esenţă şi în indescriptibila divinitate eternă. Astfel, în faptele divine, ce face Tatăl, face şi Fiul; după cum Tatăl înviază morţii, şi Fiul îi înviază pe cel pe care voieşte; şi toate acestea le fac prin puterea şi cu colaborarea Duhului Sfânt; ca urmare ei pot fi numiţi în adevăr singurul Dumnezeu al cerului şi al pământului.

În afară de El, n-a existat un alt Dumnezeu, nici nu va exista vreodată în toată veşnicia. Astfel, într-un singur Dumnezeu sunt cuprinşi Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.

Despre acest subiect, profetul Ieremia spune: „Aşa le voi vorbi: dumnezeii care n-au făcut nici cerurile, nici pământul, vor pieri de pe pământ şi de sub ceruri. Dar El a făcut pământul prin puterea Lui, a întemeiat lumea prin înţelepciunea Lui şi a întins cerurile prin priceperea Lui.” (Ier 10:11, 12; Isaia 44:24; Ps 96:5)

Cerurile au fost făcute prin cuvântul Domnului şi toată oştirea lor prin suflarea gurii Lui.” (Ps 33:6; Evr 3:4; Fapte 4:24)

Toate lucrurile au fost făcute prin El (Hristos) şi nimic din ce-a fost făcut n-a fost făcut fără El.” (Ioan 1:3 şi 5:19)

Cu privire la această unitate perfectă citim: „Tatăl Meu care mi le-a dat (spune Hristos) este mai mare decât toţi şi nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu. Eu şi Tatăl una suntem.” (Ioan 10:29, 30)

Hristos i-a spus lui Filip: „Cine M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl. Nu crezi că Eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în Mine?” (Ioan 14:9, 10; 12:45; 17:21)

Despre faptul că şi Duhul Sfânt este numit Dumnezeu, citim ceea ce îi spune Petru lui Anania: „Pentru ce ţi-a umplut Satana inima ca să minţi pe Duhul Sfânt?” Şi, puţin mai târziu spune: „N-ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu.” (Fapte 5:3, 4)

Cei ce au propovăduit Evanghelia prin Duhul Sfânt trimis din cer.” (1 Pet 1:12)

Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Duhul Sfânt, şi aceştia trei una sunt” (1 Ioan 5:7; Deut 6:4; Mc 12:29; 1 Cor 8:6; Gal 3:20)

1.Lucrurile acestea sunt foarte greu de înţeles şi sunt deasupra raţiunii omeneşti. Ca urmare, ele nu trebuie cuprinse cu mintea ci, cu reverenţă, acceptate prin credinţă.


1

      ARTICOLUL 6 Despre crearea tuturor lucrurilor, văzute şi nevăzute şi despre crearea omului